Psihologie și tehnologie

Smartphone, Smartwatch, Smart TV, totul devine inteligent, avem toate informațiile din lume la un click distanță și nu există nimic ce nu putem învăța în ziua de astăzi de pe internet, dar oare din perspectivă psihologică ce impact au aceste tehnologii asupra noastră pe termen lung? Știu că tehnologia face parte din noi, nu putem fi radicali și să negăm această idee, dacă nu am avea un telefon inteligent sau un cont pe o rețea socială am fi într-o oarecare măsură alienați de restul lumii, așadar avem nevoie de toate acestea pentru a fi membrii activi ai societății. În mod evident, acest lucru nu e neapărat rău, dar unde e limita între a ne folosi de tehnologie și a deveni acaparați de ea? Încercând să răspund la aceste întrebări, am luat în considerare următoarele idei:

1.Genii și mari invenții, atunci și acum

Unul dintre subiectele de care am fost mereu fascinant, are legătură cu marii oameni ai istoriei: Leonardo da Vinci, Einstein, Freud, Marcus Aurelius, cum au reușit să aibă un impact atât de mare asupra omenirii, ce era special la ei, e genetic, e noroc sau e doar extrem de multă muncă? Răspunsul e greu de oferit, cert este că în vremurile acelea era mult mai multă claritate și era mai ușor să ai o idee măreață atunci când nu exista o notificare la fiecare oră sau când nu așteptai constant câte un email. da Vinci petrecea ore în șir studiind natura și formele ei, profesorii lui Freud povestesc cum mereu stătea după cursuri și studia, nu de puține ori, fiind acolo și la ora de închidere a bibliotecii. Desigur, acum putem face asta acasă, toate acele cărți sau forme le putem privi pe un ecran, dar e același lucru? Cât timp putem să ne concentrăm la a citi o carte în format digital când știm că urmează să apară un nou video cu pisici ? Răspunsul este dat de un studiu realizat în anul 2014 de L.Yeykelis. Acesta a măsurat cât de des trec participanții de la un conținut media la altul, doar pe propriul laptop, iar rezultatul a arătat că schimbarea se produce la un interval de aproximativ 19 secunde, 75% la sută din conținut fiind vizualizat în mai puțin de un minut. Un alt aspect interesant al acestui studiu, constă în faptul că a fost măsurat și nivelul fiziologic de Arousal (activare comportamentală), iar acesta atingea un prag înalt în secundele dinaintea deschiderii unei noi pagini web, o altă creștere avea loc în momentul când schimbarea se producea și apoi imediat scădea. Pe scurt, curiozitatea ne face să căutăm imediat informația, suntem încântați că o aflăm și apoi aceea stare dispare brusc, pentru că suntem “zei”, avem informația la degetul mic. Așadar, devine tot mai greu să interiorizăm informațiile pe care le citim, în schimb marii inventatori luau o idee și o analizau ore, zile sau poate ani în șir, dar noi trebuie doar să apasăm “click, click” și aflăm cum am analizat-o alții, atunci unde e inovația?

2.Multitasking

Scriem ascultând muzică (vinovat), învățăm, dar în același timp ascultăm și ultimul interviu al momentului, deschidem 3 pagini de Word și facem 3 proiecte deodată, ne simțim bine cu asta, suntem productivi, muncim din greu, dar creierul nostru în acele momente este supus la un efort constant de a ne îndeplini toate cerințele. Dacă ar fi folosim o metaforă, ne putem imagina un întrerupător pe care îl apăsăm și aprindem lumina, adică deschidem un document și îl citim, creierul nostru fiind concentrat acolo, apoi dintr-o dată, în câteva secunde acesta trebuie să proceseze nouă poză ce o vedem pe Instagram, întrerupătorul e activat din nou  și se stinge lumina, apoi ne întoarcem la citit și îl aprindem, după îl stingem din nou și tot așa mai departe timp de câteva ore. Ce s-ar întâmpla dacă am face acest proces în viața reală cu becul de acasă? Se va arde destul de repede. Din fericire creierul nostru dacă se “arde” nu se stinge de tot, dar obosește, revenim la fenomenul de oboseală decizională și poate e doar începutul zilei. Cei de la “Psychology Today”, au construit o listă cu toate efectele negative ale multitasking-ul, nu o să le număr pe toate aici o să las linkul la final. Dar pentru mine cele mai importante efecte sunt cele asupra funcțiilor executive (ce au rolul de a ne controla comportamentul, de exemplu atenția sau memoria de lucru) toate acestea scăzând în mod semnificativ și multitasking-ul de fapt reducând productivitatea cu aproximativ 40 % (spune un alt studiu realizat de Meyer în 2009)

3. Scris de mana vs scris digital

În încercarea mea de a fi mai productiv și de la face pe toate cât mai eficient, cred că am încercat aproape fiecare metodă digitală de scris, luat notițe, făcut liste, dar mereu m-am întors la pix și foaie. Știu, uneori e mai rapid online, uneori arată mai bine, informațiile sunt mereu salvate și nu le poți pierde, știu, dar nu a funcționat vreodată pentru mine. Aici vorbim mai mult de o alegere, vrei să fii rapid sau vrei să înveți? Cele mai multe studii arată că scrisul de mână este mult mai benefic pentru că îmbunătățește capacitatea de memorare (ne ia mai mult timp să scriem literele decât să le tastăm și deci alocăm mai mult timp acelei activități), înțelegem materialul mai bine, crește nivelul de creativitate și flexibilitate. De asemenea, e mult mai ușor să ne structurăm ideile, să facem legături între subiecte și să realizăm anumite schițe pe o foaie de hârtie, comparatic cu mediul digital. Pe lângă aceste aspecte ce țin de funcționarea cognitivă, mai există și aspectul uman al scrisului de mână, pentru mulți oameni, e un fel de meditație, momentul acela în care îți transpui ideile și gândurile, le vezi în fața ta și au o formă, un sens. Scrisul te ajută să fi și un mai bun interlocutor în viața reală, să-ți formulezi argumente, să faci asocieri între anumite idei, e poate cea mai bună metodă să te dezvolți, o metodă atât de simplă și la îndemână.

4. Învățare vs căutare

Revenind la primul argument prezentat, poate cea mai mare problemă a utilizării tehnologiei constă în faptul că face totul ușor. De fiecare dată când vrem să ne amintim ceva, stăm o secundă, vedem că nu putem accesa atunci acea informație, scoatem telefonul și o căutăm, simplu. Dar o să învățăm vreodată așa? Învățarea are loc tocmai atunci când creierul e solicitat, exista vorba “îmi storc creierul”, ei bine, ar trebui să facem asta. Când are loc acel efort de a ne aduce aminte informația și stăm și ne gândim, odată ce ne amintim, legăturile noastre neuronale devin mult mai puternice și există șanse mult mai mici să uităm din nou, comparativ cu scenariul prezentat la început, în care nu depunem efort, doar căutăm. Totuși, ceva ținem minte, un studiu realizat de Sparrow în 2011, a arătat că oamenii au acum tendința de a-și aminti unde găsesc anumite informații decât informațiile în sine, iar asta ne face dependenți de acel mic ecran, oare ce am face dacă ar dispărea?

   În încheiere, consider că ar fi important să menționez faptul că nu sunt împotriva tehnologiei, o folosesc zilnic, mă bucur că există și că face unele aspecte ale vieții să fie mult mai ușoare, dar privind în primul rând la mine și apoi în jur, realizez că e foarte ușor să cădem în capcană și să fim copleșiți de tot ceea ce are de oferit. Uităm să ne bucurăm de lucrurile simple și să petrecem timp cu noi, să ne ascultăm mintea și instinctele, ajungând în situația de a neglija existența unei alte lumi, reale, în detrimentul celei construite de algoritmii din mediul online.

Publicat de

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s