Ce ar trebui să știi înainte de a te înscrie la facultatea de psihologie

 Acum aproximativ un an, după o perioadă în care pandemia aproape a reușit să-mi amâne lucrarea de disertație cu câteva luni, susțineam ultima prezentare ca student la masterat și într-o oarecare măsură, îmi luam (cel puțin temporar) la revedere de la mediul universitar. De-a lungul timpului, mai multe persoane m-au întrebat ce se studiază la facultate și dacă totul e atât de interesant pe cât sună, atunci când vine vorba de acest domeniu. Tocmai din acest motiv, m-am decis să scriu articolul prezent în care să vorbesc, din perspectivă personală, despre anumite aspecte și mituri legate de domeniul psihologiei.

Înainte de a continua însă, vreau să menționez faptul că acest articol nu are legătură cu universitatea în care am studiat (pentru că fiecare facultate are o programă de studiu diferită), ci doar o să prezint anumite motive ce consider că sunt importante înainte de urma o carieră  în acest domeniu.

1.Dacă îți plac cărțile de dezvoltare personală sau psihologie, nu înseamnă că o să îți placă și ceea ce se studiază la facultate.

Foarte multă lume pornește de la premisa că acele informații ce se găsesc în majoritatea cărților de pe rafturile librăriilor vor fi aprofundate și studiate mult mai detaliat odată ce ajung studenți. Poate unele vor fi, pentru că există multe cărți ce au o abordare riguroasă și corectă a temelor studiate, dar în principal, la facultate se va vorbi despre acest domeniu ca știință, nu informații de simț comun care fac vânzări de milioane în buzunarele autorilor. Pentru început vei afla cât de importante sunt studiile și statistica, apoi vei afla că multe concepte ce au o popularitate ieșită din comun în media sau online, de fapt nu au nici o validitate dovedită din punct de vedere științific sau sunt înțelese și promovate în mod greșit. Pentru unii magia aici se încheie, pentru că de multe ori suntem pasionați de ambalajul frumos al unui subiect, dar odată ce îl studiem atent, realizăm că nu e nimic atât de minunat în a citi articole pline de date, citări și informații ce te trimit spre alt articol și așa mai departe. Desigur, în timp vei realiza importanța acestora și va deveni un obicei comun și chiar o plăcere în a mai citi dimineața la cafea câte un articol, dar pentru mulți,  aspectele menționate anterior  duc la dărâmarea așteptărilor inițiale.

2. Nu o să înveți să citești oamenii sau mințiile acestora

Ideea asta a stârnit deja foarte mult amuzament pe internet și nici nu știu dacă mai are nevoie de o atenționare, dar totuși, este unul dintre cele mai răspândite mituri. Niciun psiholog, fie că era Freud sau William James, nu putea să se uite la un om și să știe ce gândește acesta. Din contră, e nevoie de timp pentru a cunoaște o persoană  și a stabili cu o relație cu ea, doar după urmând să poți lucra în cadrul unei ședințe de psihoterapie, de exemplu. Desigur, contează foarte mult comunicarea non-verbală, felul în care o persoană se prezintă în fața ta, îmbrăcămintea, vocabularul și vei învăța despre acestea, dar ele ar trebui să îți ofere anumite repere referitoare la cel din fața ta, nu să te determine să îți formezi o anumită părere bazată pe aparențe (ceea ce în psihologie se numește “bias de ancorare”).

3. O să citești mult, pe lângă cursurile predate

Bănuiesc că acest principiu se aplică pentru orice domeniu, dar trebui să ți cont de faptul că de obicei cursurile o să-ți ofere doar principiile de bază referitoare la un anumit subiect. Va trebui să citești mult mai mult dacă vrei să înțelegi cu adevărat conceptul sau teoria respectivă, fără să mai vorbim despre faptul că cercetări se fac constant în domeniu și ar trebui să fii la curent cu ele, mai ales când o să profesezi ca psiholog.

4. Nu merge la facultate în speranța că o să-ți poți rezolva singur problemele – Deși nu am cunoscut pe cineva care să evoce aceste motive când eram student, am tot auzit vorbindu-se despre faptul că mulți aleg să urmeze cursurile acestei facultăți pentru că știu că au anumite probleme și consideră că așa le vor rezolva. În opinia mea și bazându-mă pe ceea ce ni s-a spus  încă din primul an de facultate, studiind poți înțelege mult mai bine ce înseamnă de fapt anxietatea sau depresia (de exemplu) și de asemenea poți învăța unele principii sau tehnici de schimbare a comportamentului dacă vrei să-ți construiești anumite obiceiuri mult mai productive. Totuși, atunci când e vorba de starea ta de bine sau de anumite tulburări, chiar și un psiholog are nevoie de un psiholog, asta datorită faptului că nu vom putea să avem vreodată o expertiză obiectivă și sinceră atunci când vine vorba de noi. Creierul nostru va găsi mereu o metodă să justifice anumite acțiuni și chiar să se mintă singur. Din acest motiv, avem nevoie de o părere profesionistă care să ne privească acțiunile și trăirile din exterior atunci când vine de noi și de metodele prin care am putea fi mai bine.

5. E un domeniu fascinant de care nu te vei plictisi vreodată– Poate eu  nu sunt capabil să fiu obiectiv, dar consider că tot ceea ce vedem în jur are o semnificație, fiecare gest, fiecare decizie, fiecare gând, cuvintele pe care le folosim, totul e legat de un proces psihologic și de fiecare dată când descopăr o explicație pentru cele prezentate mai sus, simt două emoții: satisfacție și curiozitate. Prima emoție, pentru că reușesc să găsesc o explicație pentru ceea ce am făcut, deși părea o acțiune sau un gest complet întâmplător și curiozitate pentru că îmi doresc să aflu mai mult și odată ce fac asta, mă lovesc de un alt concept pe care vreau să-l studiez, apoi altul, iar această înșiruire de acțiuni, formează un lanț al curiozității ce pare că se duce spre infinit, chiar și după un an de la terminarea facultății.

Așadar, în acest articol am prezentat opinia mea în privința studierii psihologiei, iar ca încheiere vreau doar să spun că poate aceleași lucruri se aplică și în cazul altor domenii. Tocmai de aceea, ca sfat personal, dacă există ceva ce te poate face să studiezi ore întregi fără să observi trecerea timpului, fără să te simți obosit sau obligat să faci acel lucru, cel mai probabil trăiești ceea ce psihologul Mihaly Csikszentmihalyi numește “stare de flux”, iar dacă ai norocul să experimentezi asta, indiferent de ce-ar spune oricine, acela e domeniul pe care ar trebui să-l urmezi.

Publicat de

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s